Un avocat a enumerat trei convingeri false care se vehiculează în spațiul public în urma nominalizarei repetate a Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru

Ce hotărâre ar putea lua Curtea Constituțională în cazul decretului emis de Maia Sandu, prin care a desemnat-o repetat pe Natalia Gavrilița la funcția de premier? Iată ce a declarat avocatul Ion Dron în cadrul emisiunii „Contrapunct”.

Într-un interviu pentru Sputnik Moldova, avocatul Ion Dron a enumerat trei convingeri false care se vehiculează în spațiul public în urma emiterii decretului președintelui Maia Sandu privind nominalizarea repetată a Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru.

„Aceste ipoteze au luat amploare în spațiul public, și anume se consideră faptul că șeful statului, fiind ales de popor, are o putere mai mare decât Parlamentul la desemnarea unui prim-ministru. Totodată, fiindcă este ales de popor, și nu de Parlament, șeful statului poate să ignore opinia majorității parlamentare la desemnarea unui prim-ministru. Mai mult, se vehiculează că o majoritate parlamentară este numai cea construită din fracțiuni parlamentare”, a subliniat Ion Dron.

Avocatul susține că aceste convingeri sunt total greșite, întrucât hotărârile Curții Constituționale ale Republicii Moldova stipulează clar acțiunile pe care trebuie să le întreprindă șeful statului, dar și rolul pe care îl are în asemenea situație.

„Este un fals când în spațiul public se afirmă că șeful statului are o putere mai mare decât Parlamentul la desemnarea premierului. Acest lucru nu este adevărat, iar drept dovadă este Hotărârea Curții Constituționale din august 2020 care spune că ponderea Legislativului în procedura de formare a Guvernului este decisivă în raport cu rolul președintelui republicii. În plus, în conformitate cu prevederile articolului 60 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova”, a explicat interlocutorul.

Ion Dron susține că și convingerea că o majoritate parlamentară este constituită numai din fracțiuni parlamentare este falsă. Drept dovadă, avocatul a remarcat câteva hotărâri ale CCM din 1998 prin care magistrații constituționali au interpretat noțiunea de majoritate parlamentară. Curtea a spus atunci că o majoritate parlamentară înseamnă numărul de deputați ce constituie o majoritate absolută, adică jumătate plus unu din numărul total de deputați aleși în Parlament.”

Este relevantă și Hotărârea Curții din anul 2015 unde prin sintagma „majoritatea parlamentară” se înțelege majoritatea absolută a deputaților aleși în Parlament, care, în baza dispozițiilor constituționale, pot acorda vot de încredere Guvernului şi prim-ministrului”.

Mai mult, Ion Dron a remarcat faptul că șeful statului nu poate să ignore candidatul majorității parlamentare la desemnarea unui prim-ministru.

„Acest lucru este dovedit în dispozitivul Hotărârii Curții Constituționale din august 2020, unde se spune că  marja discreționară a președintelui republicii la desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru este limitată. În cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, președintele republicii este obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcția de prim-ministru”, a spus avocatul.

În acest context, Ion Dron a menționat că este ferm convins de faptul că magistrații Curții Constituționale vor adopta o hotărâre în contextul și în spiritul jurisprudenței Curții, dincolo de simpatiile și antipatiile politicienilor.

„Ori mergem după textul Constituției, ori după plăceri și vise politice. Cred că CCM va respecta blazonul, autoritatea acestei instituții și va pronunța o hotărâre în contextul propriei jurisprudențe”, a conchis Ion Dron.

Președintele Maia Sandu a respins candidatura Marianei Durleșteanu la funcția de prim-ministru, susținută de o majoritate creată din 54 de deputați. Șeful statului a desemnat-o repetat pe Natalia Gavrilița la funcția de premier, iar fracțiunea PSRM a atacat decretul prezidențial la Curtea Constituțională. Magistrații Înaltei Curți urmează să se pronunțe în regim de urgență în cazul dat.