Studiu BIS: Ce ar fi fost dacă sau…de ce Acordul de Liber Schimb cu UE este bun

28 martie 2017 12:370 comentariiVizualizări:

Acordul de comerț liber aprofundat și cuprinzător cu UE (DCFTA) a atenuat impactul embargourilor rusești și a crizei bancare, iar în lipsa acestora economia moldovenească ar fi duduit în statistici, constată Stas Madan, șeful Departamentului studii de piață și cercetări de la Business Intelligence Services (BIS), într-o analiză publicată pe site-ul companiei.

RM-SI-UE

„Estimările noastre arată că în cazul lipsei restricțiilor Federației Ruse, precum și a fraudei bancare, care a avut efecte devastatoare asupra accesului la finanțe a business-ului autohton, chiar și în condițiile unei conjuncturi internaționale dificile (devalorizarea monedelor și recesiunea economică a partenerilor din est, scăderea semnificativă a prețurilor internaționale la produsele de bază), Republica Moldova ar fi reușit în anul 2015 să atenueze căderea exporturilor totale cu aproape 10 puncte procentuale de la -15,9% de facto la doar -7,3%. În același timp, exporturile spre UE, care în anul 2015 au scăzut valoric în USD cu 2,3% ar fi continuat creșterea cu circa 5,7%, iar pentru anul 2016 majorarea de 9,4% ar fi fost posibil de îmbunătățit pînă la 12,6%, asta în condițiile în care s-ar fi pornit de la o bază de comparație mai înaltă a anului 2015”, susține Stas Madan.

Potrivit expertului BIS, embargourile rusești și taxele vamale la cele mai exportate bunuri moldovenești în Rusia au fost introduce discreționar și contrar tuturor normelor comerciale internaționale, în condițiile în care Acordul de Liber Schimb cu UE nu aduce situații conflictuale sau contradicții cu Acordul de Liber Schimb al RM din cadrul CSI, potrivit rigorilor internaționale. Iar motivele oficiale, invocate de Rusia, sunt stranii, căci reexporturile din Moldova erau reexporturi clasice, ce oricum erau reflectate în statisticile vamale și taxate.

Astfel, în doi ani de embargouri, exportatorii moldoveni au ratat venituri cumulative de 125 de milioane de dolari.

În contextul DCFTA, pentru a iniția exporturi în UE sau a extinde aria de derulare a acestora, companiile moldovenești ar fi avut nevoie de capital la costuri rezonabile fie pentru efectuarea unor investiții, fie pentru finanțarea capitalului circulant. Criza bancară însă a limitat sever accesul la finanțare, BNM fiind nevoită să majoreze succesiv rata de bază de la 3,5 până la 19,5%, iar norma rezervelor valutare obligatorii până la 35%. Acest fapt a transformat procesul de obținere a unui credit într-o misiune aproape imposibilă.

Datele, de facto, arată că  în anul 2015 portofoliul de credite destinate agenților economici a scăzut cu 2,8 miliarde lei, iar în 2016 cu alte 3,8 miliarde. Totodată, estimările privind valoarea creditelor efectiv acordate arată că în 2015 companiile au asimilat cu circa 7,5 miliarde Lei mai puțin comparativ cu parametrii din 2014, iar trendul de dezintermediere financiară a continuat și în 2016 cînd băncile au acordat companiilor ce operează în RM credite în valoare agregată de 17,9 miliarde Lei sau cu 3,7 miliarde mai puțin față de anul 2015 și cu peste 11 miliarde mai puțin raportat la anul 2014. În același timp, peste 2/3 din portofoliul de credite pe sectorul bancar este asimilat de companii angajate în operațiuni de export-import, iar dacă business-ul autohton ar fi reușit să asimileze în primii 2 ani de implementare a DCFTA un nivel al creditării similar celui din 2014, exporturile spre UE ar fi putut crește adițional cu 100 -150 mil. USD anual.

Cu toate acestea, accesul companiilor moldovenești pe piața UE a sporit esențial, numărul exportatorilor pe această piață fiind în creștere cu 30%, până la 1360 de companii. Totodată, s-a diversificat și gama de produse exportate în UE, până la peste 2100 de poziții tarifare, iar cota primelor cinci piețe din UE a scăzut de la 82 la 77% în 2016, fiind diversificată și aria geografică a exporturilor.

În același timp, studiul spulberă un alt mit legat de DCFTA, cel al invaziei produselor europene pe piața autohtonă. Potrivit autorului, importul principalelor produse alimentare din UE, printre care băuturi, produse de origine animală, fructe și legume, paste și preparate cerealiere, a scăzut de la peste 1,3 miliarde dolari în 2013, la aproape 870 milioane dolari în 2015.

Studiul integral poate fi accesat pe site-ul Business Intelligence Services la următorul link.

 

 

Leave a Reply